Scala cromatică

Scalele, împreună cu modurile diatonice muzicale, nu numai că ajută la înțelegerea structurii muzicii, dar contribuie și la îmbunătățirea abilităților muzicianului. Înțelegerea structurii și compoziției scalelor permite improvizația liberă în orice ton (la urma urmei, cunoscând sunetele din scară, nu veți rata niciodată) și servește, de asemenea, ca instrument pentru dezvoltarea dexterității mâinilor și degetelor muzicianului. Fiecare scară este însoțită de explicații, diagrame, o indicație a compoziției notelor și intervalelor de intrare, care vor ajuta la transpunerea în orice ton. Fiecare scară este însoțită de un exemplu audio care ajută la surprinderea diferențelor de sunet ale diferitelor scale. Din punctul de vedere al teoriei muzicale, o scară este o scară care se mișcă în sus sau în jos la orice lungime. Treptele scalei sunt întotdeauna situate la o anumită distanță unul de celălalt, formând un întreg sau semiton. Teoretic, scara poate fi infinită, dar în practica muzicală domestică se folosesc versiuni mai scurte – într-una sau mai multe octave. Conform principiilor de construcție, scalele sunt împărțite în două tipuri principale: majore și minore. Indiferent de cheia și forma scalei (naturală, armonică), distanța dintre sunete în scale diatonice corespunde de obicei următoarelor scheme:

• Pentru o scară majoră – ton, ton, semiton, ton, ton, ton, semiton;

Principiul aranjare a sunetelor într-o majoră

• Pentru scara minoră – ton, semiton, ton, ton, semiton, ton, ton;

Principiul aranjarii sunetelor la scara minora

Există și un al treilea tip special de scale – scale cromatice, în care distanța dintre sunete este întotdeauna o jumătate de ton.

Principiul dispunerii sunetelor în scara cromatică

Scale cromatice

Scalele cromatice sunt ușor de învățat – intervalul dintre sunete este o jumătate de ton, iar scala în sine este formată pe baza unei scale majore sau minore. În acest caz, gamma se poate mișca atât în ​​sus (gama ascendentă) cât și în jos (gama descendentă).

Scala cromatică ascendentă C

Scala cromatică C (C), crescătoare

Într-o scară cromatică ascendentă, scala se mișcă în sus, iar scala include toate sunetele (tonurile și semitonurile) din octave.

Structura scării cromatice crescătoare

• C;
• Do ascuțit;
• Re;
• Re ascuțit;
• Mi;
• Fa;
• Fa ascuțit;
• Sare;
• Sol ascuțit;
• A;
• Ascutit;
• Si;
• C.

Scala cromatică descendentă C
Scala cromatică C (C), descendentă

O scară descendentă implică, de asemenea, toate sunetele dintr-o octave (două, trei sau câte mai multe octave), dar mișcarea este în jos.

Structura scării cromatice descrescătoare C

• C;
• Si;
• si bemol;
• A;
• Un apartament;
• Sare;
• G bemol;
• Fa;
• Mi;
• E-bemol;
• Re;
• D-bemol;
• C.

Scale diatonice naturale pentru pian și clape

Spre deosebire de scalele cromatice, construite pe semitonuri, scalele diatonice alternează 2-3 tonuri întregi cu semitonuri și constau întotdeauna în șapte trepte (șapte sunete + sunet final).

Natural major / Natural scale C major (mod ionian)

scară C major (mod ionian)

Scala fundamentală de șapte note, familiară tuturor încă din copilărie.
Toată teoria muzicală este construită în jurul scalei majore naturale. Sună ușor și distractiv datorită triadelor majore incluse în el.

Principiul constructiei

Ton, ton, semiton, ton, ton, ton, semiton

Structura la scară majoră

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI);
• B – sunet introductiv ascendent (gradul VII).

Minor natural / Scala naturală Do minor (modul eolian)

Scala Do minor (modul eolian)

Dintre cele trei soiuri de scale minore, modul eolian (minor natural) este cel mai comun. Particularitatea sa este includerea triadelor minore, care conferă sunetului scalei minore o tristețe caracteristică și o nuanță întunecată.

Principiul constructiei

• Ton, semiton, ton, ton, semiton, ton, ton;
• Structura scalei minore naturale;
• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Scale armonice

Armonic major / Scala armonică Do major

scară Do majoră, armonică

Modul armonic major este o variație a scalei majore naturale, unde gradul al șaselea este coborât (la bemol). Această modificare permite scalei majore să folosească intervale similare cu cele minore.

Principiul constructiei

Ton, ton, semiton, ton, semiton, sesquitone, semiton

Structura la scară majoră

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• B – sunet introductiv ascendent (gradul VII).

Armonic minor / Scala armonică Do minor

Scala C minor, armonică
Scala major-minor este o variantă a scalei minore cu gradul șapte ridicat (nota B). Această adăugare a unui grad al șaptelea ridicat îi conferă minorului armonic o nuanță sonoră specială, făcându-i sunetul mai luminos și mai expresiv. Această tehnică vă permite, de asemenea, să încorporați intervale caracteristice unei tonuri minore în modul major, ceea ce oferă muzicii un sunet mai interesant și o varietate armonică.

Major minor este o variație a minorului natural în care gradul al șaptelea este ridicat (nota B). Această creștere a gradului 7 creează senzația unui ton introductiv și deschide posibilitatea de a încorpora intervale majore în tonuri minore. Această tehnică muzicală conferă melodiilor minore un caracter mai ușor și mai luminos, îmbogățindu-le sunetul cu armonii suplimentare.

Principiul constructiei

Ton, semiton, ton, ton, semiton, sesquitone, semiton.

Structura scalei minore armonice

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• B – sunet introductiv ascendent (gradul VII).

Scale melodice

Scale melodice

Melodic major / Scala melodică Do major

Scala Do major, melodică

Major melodică este o variantă rară a majorului natural, caracterizată prin aceea că sunetul scalei se modifică în funcție de direcția mișcării. Dacă asculți melodii majore pe cont propriu, seamănă cu minorul natural.

Versiunea completă a majorului melodic implică interpretarea secvenţială a unei scări crescătoare şi descrescătoare. Când se deplasează în sus, muzicianul cântă major natural, iar când se mișcă în jos, coboară gradele șase și șapte de major natural. Astfel, majorul melodic poate fi jucat doar prin deplasarea scalei în jos.

Principiul de construcție
Ton, ton, semiton, ton, semiton, ton, ton.
Structura scalei minore naturale

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Melodic minor / Scala melodică Do minor

Scala Do minor, melodică

Ca și versiunea sa majoră, minorul melodic își schimbă caracterul în funcție de direcția în care se mișcă scara.
Se mai numește și jazz minor. În versiunea completă a minorului melodic, la deplasarea în sus, se cântă minorul melodic, iar la deplasarea în jos, se joacă minorul natural.

Principiul de construcție
Ton, semiton, ton, ton, ton, ton, semiton.
Structura scalei minore melodice

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI);
• B – sunet introductiv ascendent (gradul VII).

Scale pentatonice

Pentatonic major / Pentatonic scale C major

Scala pentatonica majora este formata din toate sunetele scalei majore naturale, cu exceptia gradelor IV si VII.
Principiul de construcție
Un ton și jumătate, ton, ton, un ton și jumătate, ton.
Structura scării majore pentatonice.

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• E – mediantă (gradul III);
• A – submediant (gradul VI).

Pentatonic minor / Pentatonic scale C minor

Scala pentatonică Do minor

Scala pentatonică minoră este scala naturală Do minor, din care au fost îndepărtate gradele II și VI.
Principiul constructiei

• Un ton și jumătate, ton, ton, un ton și jumătate, ton;
• Structura scalei minore pentatonice;
• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Scale de blues pentru pian și clape

Scara de blues în do major

Scala majoră de blues este o scară pentatonică majoră cu sunete suplimentare adăugate.

Principiul constructiei

Un ton și jumătate, ton, jumătate de ton, jumătate de ton, un ton și jumătate, ton.

Structura majoră a scalei de blues

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• E – mediantă (gradul III);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI).

Scara de blues în do minor

Scara de blues minor este o variație a scalei pentatonice minore cu câteva note suplimentare adăugate.
Acest model muzical este una dintre cele mai comune alegeri pentru a scrie solo-uri de chitară și pentru a crea linii melodice. Scala minoră de blues este utilizată pe scară largă în blues, rock, metal și multe alte genuri de muzică.

Principiul de construcție
Un ton și jumătate, ton, jumătate de ton, jumătate de ton, un ton și jumătate, ton.
Minor Blues Scale Structura

• C – tonic (gradul I, ton fundamental al scalei);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• Gb – dominant (gradul V coborât);
• G – dominant (gradul V);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât). Moduri diatonice ale muzicii populare.

În 1937, muzicologul sovietic Yu.N. Tyulin a introdus termenul „moduri diatonice ale muzicii populare” (sau „moduri naturale”) pentru a descrie trăsăturile scalelor inerente melodiilor tradiționale și populare. Cu toate acestea, în afara practicii naționale, termenul „moduri de muzică populară” sau „moduri naturale” nu este folosit, ci în schimb termenul „moduri diatonice” este folosit mai des.

Modul diatonic

Acest mod își trage numele de la unul dintre triburile care locuiau în regiunea Greciei Antice, cunoscută sub numele de dorieni. Utilizarea acestui mod a fost larg răspândită în muzica antică și medievală, iar grecii antici îl considerau un simbol al curajului și severității. Modul Dorian este al doilea mod al scalei majore. Este similar cu minorul natural, dar conține un grad VI major suplimentar (nota A).

Principiul constructiei

Ton, semiton, ton, ton, ton, semiton, ton.

Structura modului dorian

• C – tonic (etapa I, ton fundamental);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI);
• Bb este un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Modul frigian

Modul frigian a fost, de asemenea, foarte popular în antichitate și în Evul Mediu. Spre deosebire de modul dorian, modul frigian a fost văzut de grecii antici ca fiind asociat cu zeul vinului Dionysos, dându-i o calitate de frivolitate. Acest mod este al treilea mod al scalei majore. Nuanța sa închisă este obținută prin semitonul dintre primul și al doilea pas.

Principiul constructiei

Semiton, ton, ton, ton, semiton, ton, ton.

Structura modului frigian

• C – tonic (gradul I, ton fundamental);
• Db – sunet introductiv descendent (grad II coborât);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Mod dominant frigian

Modul dominant frigian este similar cu modul frigian obișnuit, dar aici accentul este pus pe gradul III. Sunetul este întunecat, chiar exotic.

Principiul constructiei

Semiton, sesquitone, semiton, ton, semiton, ton.

Structura modului dominant frigian

• C – tonic (gradul I, ton fundamental);
• Db – sunet introductiv descendent (grad II coborât);
• E – mediantă (gradul III);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Modul lidian

Principiul constructiei

Ton, ton, ton, semiton, ton, ton, semiton.

Structura modului lidian

• C – tonic (gradul I, ton fundamental);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• F# – subdominant (grad IV coborât);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI);
• B – sunet introductiv ascendent (gradul VII).

Modul mixolidian

Al cincilea mod al scalei majore, similar cu scala majoră naturală. Diferența constă în utilizarea gradului VII, care provine de la minorul natural (nota B-bemol).

Principiul constructiei

Ton, ton, semiton, ton, ton, semiton, ton.

Ton, ton, semiton, ton, ton, semiton, ton.

• C – tonic (gradul I, ton fundamental);
• D – sunet introductiv descendent (gradul II);
• E – mediantă (gradul III);
• F – subdominant (etapa IV);
• G – dominant (gradul V);
• A – submediant (gradul VI);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).

Modul Locrian

Al șaptelea mod al scalei majore.
Cel mai rar mod, al cărui sunet nu poate fi numit nici major, nici minor. Incertitudinea sunetului apare din cauza gradului V – nota G-bemol. Principiul constructiei

Semiton, ton, ton, semiton, ton, ton.

Structura modului locrian

• C – tonic (gradul I, ton fundamental);
• Db – sunet introductiv descendent (grad II coborât);
• Eb – mediantă (gradul III coborât);
• F – subdominant (etapa IV);
• Gb – dominant (gradul V coborât);
• Ab – submediant (gradul VI coborât);
• Bb – un sunet introductiv ascendent (gradul VII coborât).