Scala dubla armonica

Gama majoră dublă armonică este una dintre cele mai neobișnuite game disponibile pentru improvizație și compoziție. Este numită și gama majoră bizantină sau țigănească. Este rar utilizată în muzica occidentală datorită setului său unic de intervale. Această gamă este o alegere excelentă pentru cei care doresc să creeze un sunet unic și este deosebit de populară printre muzicienii metal și compozitorii de film. Muzicienii de jazz o pot folosi și pentru a crea un sunet mai „experimental”. Gama poate părea disonantă la început, dar în timp veți aprecia unicitatea ei și veți putea adăuga acest sunet paletei voastre muzicale.

O adevărată comoară printre gamele muzicale, gama dublă armonică se distinge prin setul său unic de note și intervale. Adesea denumită gama bizantină, această gamă are un sunet distinctiv care a influențat multe genuri muzicale. Ceea ce face ca această gamă să fie specială este secunda augmentată dintre a doua și a treia notă, care o diferențiază de gamele majore și minore mai familiare.

În esență, gama dublă armonică este construită pe o secvență de note care creează un sunet bogat în tradiții culturale. Această gamă de șapte note este adesea asociată cu muzica din Orientul Mijlociu, dar și-a găsit drumul în compozițiile occidentale. Oferă o combinație de tonuri exotice și melodii tradiționale.

Cheia pentru înțelegerea acestei game este structura sa de note, care este un amestec de intervale augmentate, majore și minore. Pentru producătorii de muzică digitală, gama dublă armonică deschide o gamă largă de posibilități creative. Folosind această gamă în compozițiile tale, poți da muzicii tale un caracter unic, care o va face să iasă în evidență față de restul.

Să analizăm gama majoră dublă armonică

Gama majoră dublă armonică este o variantă a scalei dublă armonice care accentuează intervalele și tonurile majore. Această gamă se bazează pe o modificare a gamei majore tradiționale prin adăugarea anumitor intervale augmentate și minore, conferindu-i un sunet atât familiar, cât și intrigant.

Gama majoră dublă armonică combină strălucirea gamei majore clasice cu elementele exotice ale tradițiilor muzicale orientale. În această gamă, secunda augmentată joacă un rol cheie, în special între a doua și a treia notă, cum ar fi Mi și Fa în Do major. Acest interval adaugă dramatism muzicii și distinge gama majoră dublă armonică de gama majoră standard.

Această gamă este un instrument excelent pentru a adăuga un sunet unic pieselor tale. Aplicarea gamei majore duble armonice nu se referă doar la utilizarea unor note specifice, ci și la modul în care aceste note interacționează pentru a crea o anumită stare de spirit și atmosferă. Tensiunea și eliberarea create de secunda augmentată pot fi folosite pentru a crește tensiunea într-o piesă sau pentru a adăuga profunzime emoțională. Aceste interacțiuni ale notelor fac din gama majoră duble armonică un atu valoros în arsenalul producătorului de muzică digitală.

Detalii despre gama majoră dublă armonică

Treptele gamei duble armonice sunt:

• semiton, secundă augmentată, semiton, ton întreg, semiton, secundă augmentată, semiton.

Sau, în contextul acordului tonic:

• secundă minoră, terță majoră, cvartă perfectă, cvintă perfectă, sextă minoră, septimă majoră, octavă.

Gama este de obicei reprezentată în așa fel încât primul și ultimul semiton sunt înlocuite cu sferturi de ton.

Forma fără sferturi de ton coincide cu thaat-ul nord-indian numit Bhairav ​​și cu modul melakartan sud-indian (carnatic) numit Mayamalavagovla.

Scala dublă armonică poate fi obținută în mai multe moduri:

• prin coborârea gradelor al doilea și al șaselea ale modului ionian cu un semiton;
• prin coborârea gradului al doilea și ridicarea gradului al treilea al gamei minore armonice cu un semiton;
• prin ridicarea septimei dominantei frigiene (modul gamei minore armonice) cu un semiton. Dominanta frigiană, la rândul ei, se obține prin ridicarea terței modului diatonic frigian (modul major) cu un semiton;
• prin ridicarea terței gamei minore napolitane cu un semiton;
• prin coborârea gradului al doilea al gamei majore armonice cu un semiton;
• prin combinarea jumătății inferioare a gamei dominante frigiene cu jumătatea superioară a minorului armonic.

Se numește scara „dublă armonică” deoarece conține două tetrade armonice cu secunde augmentate. În schimb, gamele majore armonice și minore armonice conțin doar o secundă augmentată între gradul al șaselea și al șaptelea.

Există o variantă a gamei majore dublu armonice numită Dublu Armonic Major b7, care este și al cincilea mod al gamei minore armonice. Uneori este confundată cu gama majoră dublu armonică, deoarece multe surse o numesc pur și simplu „dublu armonic major” fără a specifica b7. Principala diferență dintre cele două game este gradul al șaptelea: în Dublu Armonic Major b7, gradul al șaptelea este coborât (♭7), în timp ce în gama majoră dublu armonică, gradul al șaptelea este natural.

Gama include o substituție tritonică încorporată, un acord de septimă dominantă cu un semiton deasupra rădăcinii, cu o mișcare puternică spre acordul tonic.

Scala dublă armonică este rar utilizată în muzica clasică occidentală, deoarece nu urmează niciunul dintre modurile majore și nu este ușor de derivat din acestea. De asemenea, este dificil de integrat în progresiile tradiționale de acorduri occidentale, cum ar fi cadența autentică, deoarece este utilizată în principal ca o scală modală, nefiind destinată să se miște semnificativ prin schimbări de acorduri.

Simetrie și echilibru

Gama dublă armonică este unică prin simetria sa radială, adică simetria în jurul notei fundamentale sau centrale. Dacă această simetrie este ruptă prin schimbarea celui de-al doilea sau al șaptelea ton cu un semiton, se obține gama majoră armonică sau, respectiv, dominanta frigiană a gamelor minore armonice. Spre deosebire de gama minoră dublă armonică, aceste variante conțin un acord complet diminuat.

Această gamă, precum și derivatele sale, cum ar fi gama minoră maghiară, este singura gamă de șapte note (în temperamentul egal pe 12 tonuri) care are un echilibru perfect. Aceasta înseamnă că, dacă înălțimile sale sunt reprezentate ca puncte pe un cerc (unde un cerc complet corespunde unei octave), atunci poziția medie a acestor puncte (sau „centrul de masă”) coincide cu centrul cercului.

Gamă majoră dublă armonică: 5 poziții

Acum că am acoperit elementele de bază ale gamei, haideți să trecem la învățarea modului de a o cânta. Să începem cu prima poziție:

O altă caracteristică cheie a acestei game sunt semitonurile succesive dintre 7, rădăcină și secundă coborâtă. Acest lucru conferă gamei majore duble armonice sunetul său unic, deși poate părea prea disonantă pentru unii. Acum, după prima poziție, să trecem la a doua:

Deși poziția 2 poate prezenta unele dificultăți, cu practică acestea pot fi depășite. După poziția 2 urmează poziția 3, care începe cu treia majoră a gamei:

Urmează poziția 4, începând de la gradul 5:

În final, iată poziția 5, începând cu gradul 7 pe scară:

Diagrama fretei 22

Deși va dura ceva timp să parcurgi cele 5 poziții ale acestei game, este important să găsești digitațiile preferate folosind diagrama completă a tastierei. Iată diagrama completă a gamei majore dublu armonice La. De asemenea, reține utilizarea corzilor deschise:

Acum că ați stăpânit această gamă în tonalitatea La, următoarea sarcină este să o învățați în toate cele 12 tonalități.